Suntem in continuare in plina pandemie, cu cifre care evolueaza repede, cu angajati care lucreaza de acasa, cu fabrici care deschid noi linii de productie, cu firme care asigura servicii noi - de transport si livrare bunuri la comanda, cu profesori si invatatori care isi intalnesc elevii si studentii in mediul online pentru ore, cursuri, seminarii. Acestea sunt doar cateva exemple din particularitatile activitatilor perioadei prin care trecem.
O astfel de experienta va ramane memorabila pentru ani buni de acum inainte.
Facand o paralela cu povestea oglinzii fermecate, este ca si cand cineva ar fi intrebat oglinda cum va fi in viitor, iar ceeace traim in zilele acestea este raspunsul.
Cu alte cuvinte, in aceasta criza, ne confruntam cu situatii nemaiintalnite si s-au luat masuri diferite fata de activitatile cu care suntem obisnuiti. De exemplu, departamente intregi sau intregul personal al unei companii sa lucreze de acasa sunt lucruri neobisnuite in conditii normale, insa le vedem in prezent in desfasurare.
Oare aceasta perioada de experimentare a unui mediu de lucru diferit si respectiv a unor activitati desfasurate diferit nu isi vor pune amprenta asupra viitorului? Eu cred ca exista o certitudine. Cu siguranta lucrurile nu vor mai fi ca inainte. Noi in prezent experimentam cate ceva din ceeace va fi in viitor, iar in baza experientelor noastre din prezent, ne modelam viitorul.
Odata ce oamenii au inceput sa comande kegume si fructe proaspete si naturale direct de la producator, este greu sa credem ca vor renunta brusc la aceste activitati dupa ce se termina criza.
Odata ce in timpul crizei oamenii au inteles cat de importanta este productia interna de legume, fructe, carne, echipamente, dezinfectanti, cu siguranta acestia vor acorda pe viitor o atentie mai mare producatorilor si fabricilor romanesti si vor alege mai mult produse autohtone.
Crizele au si rolul de accelerator al unor actiuni si transformari, precum un catalizator, care grabeste reactia chimica. Astfel, daca pana mai in urma cu ceva vreme era aproape de neimaginat un sistem de invatamant online in ciclurile obligatorii, cu siguranta experienta din perioada acestei crize va conduce la transformari vizibile in sistemul educational, in sensul digitalizarii si introducerii unor activitati la distanta.
Nu in ultimul rand ma gandesc la institutiile statului, ale caror procese erau ramase mult in urma din punctul de vedere al tehnologizarii, digitalizarii, optimizarii, orientarii catre client etc. Iata ca acum in perioada de criza multe din aceste fluxuri de lucru s-au transformat, pot fi desfasurate la distanta, cetatenii pot castiga timp trimitand catre autoritati documentele electronic. Deci se se poate. Desigur, acest lucru presupune multe schimbari si adaptarea modului de lucru, insa este un pas in evolutie.
Concluzionand, intelegem ca picaturile acestea de viitor pe care le traim ca intr-un vis vor deveni realitatea pe care din anumite perspective o asteptam firesc si pe care ne-o dorim.
Va propun sa reflectati din lumina aceasta a oglinzii magice la modul in care se desfasoara unele lucruri azi si cum le doriti a fi pastrate/ adaptate/ transformate pentru viitor.
O astfel de experienta va ramane memorabila pentru ani buni de acum inainte.
Facand o paralela cu povestea oglinzii fermecate, este ca si cand cineva ar fi intrebat oglinda cum va fi in viitor, iar ceeace traim in zilele acestea este raspunsul.
Cu alte cuvinte, in aceasta criza, ne confruntam cu situatii nemaiintalnite si s-au luat masuri diferite fata de activitatile cu care suntem obisnuiti. De exemplu, departamente intregi sau intregul personal al unei companii sa lucreze de acasa sunt lucruri neobisnuite in conditii normale, insa le vedem in prezent in desfasurare.
Oare aceasta perioada de experimentare a unui mediu de lucru diferit si respectiv a unor activitati desfasurate diferit nu isi vor pune amprenta asupra viitorului? Eu cred ca exista o certitudine. Cu siguranta lucrurile nu vor mai fi ca inainte. Noi in prezent experimentam cate ceva din ceeace va fi in viitor, iar in baza experientelor noastre din prezent, ne modelam viitorul.
Odata ce oamenii au inceput sa comande kegume si fructe proaspete si naturale direct de la producator, este greu sa credem ca vor renunta brusc la aceste activitati dupa ce se termina criza.
Odata ce in timpul crizei oamenii au inteles cat de importanta este productia interna de legume, fructe, carne, echipamente, dezinfectanti, cu siguranta acestia vor acorda pe viitor o atentie mai mare producatorilor si fabricilor romanesti si vor alege mai mult produse autohtone.
Crizele au si rolul de accelerator al unor actiuni si transformari, precum un catalizator, care grabeste reactia chimica. Astfel, daca pana mai in urma cu ceva vreme era aproape de neimaginat un sistem de invatamant online in ciclurile obligatorii, cu siguranta experienta din perioada acestei crize va conduce la transformari vizibile in sistemul educational, in sensul digitalizarii si introducerii unor activitati la distanta.
Nu in ultimul rand ma gandesc la institutiile statului, ale caror procese erau ramase mult in urma din punctul de vedere al tehnologizarii, digitalizarii, optimizarii, orientarii catre client etc. Iata ca acum in perioada de criza multe din aceste fluxuri de lucru s-au transformat, pot fi desfasurate la distanta, cetatenii pot castiga timp trimitand catre autoritati documentele electronic. Deci se se poate. Desigur, acest lucru presupune multe schimbari si adaptarea modului de lucru, insa este un pas in evolutie.
Concluzionand, intelegem ca picaturile acestea de viitor pe care le traim ca intr-un vis vor deveni realitatea pe care din anumite perspective o asteptam firesc si pe care ne-o dorim.
Va propun sa reflectati din lumina aceasta a oglinzii magice la modul in care se desfasoara unele lucruri azi si cum le doriti a fi pastrate/ adaptate/ transformate pentru viitor.