Totul despre Craciun este plin de simboluri, metafore si magia timpilor stravechi.
Este unul din modurile in care omenirea merge mai departe, de la o generatie la alta. Generatiile vorbesc viitorului prin lucrurile care raman in urma lor, prin respect, intelepciune, simboluri, radacini care nasc din nou si din nou frunze si roade noi.
Sa fim recunoscatori pentru ceea ce parintii, bunicii, strabunicii, stramosii nostri au facut si sa ne asumam datoria sfanta de a duce lucrurile mai departe spre generatiile urmatoare.
Mai jos, cateva din simbolurile Craciunului. Posibil ca unele puncte sa poata fi interpretate in moduri multiple. Sper sa fiti fascinati cum am fost si eu parcurgand informatiile.
***
SIMBOLURILE CRĂCIUNULUI....
❄❄⚜🎄⚜❄❄🎅❄❄⚜🎄⚜❄❄
Crăciunul este o perioadă puternic încărcată emoțional când sufletul oamenilor devine mai bun, când intre oameni este mai multă pace și bunăvoință. Toate tradițiile și decorațiunile de Crăciun au un simbol și o semnificație aparte.
BRADUL DE CRĂCIUN
Obiceiul de a folosi ca pom de Crăciun un copac sau o plantă perena simbolizează dragostea eternă a lui Dumnezeu. Culoarea verde a bradului rămâne aceeași de-a lungul anului. Ea simbolizează speranța veșnică a omenirii. Verdele este culoarea tinereții, a speranței neînvinse, culoarea promițătoare de belșug a naturii. Luminițele pomului reprezintă stelele care sclipesc pe cer și vorbesc despre speranța arzătoare a întregii omeniri. Pomul de Crăciun semnifică, de asemenea, viața și lumina infinită. Toate acele bradului arată spre cer, simbolizând gândurile omului care se întorc mereu înspre înalturi, spre Dumnezeu. Prin forma sa triunghiulară, bradul simbolizează Sfânta Treime, iar podoabele cu care acesta este împodobit sunt simbolurile cunoașterii și bogăției. Bradul împodobit este considerat pomul vieții, arborele fertilizator.
CADOURILE DE CRĂCIUN
Cadourile sunt o manifestare de iubire simbolizând actul de afecțiune de care a dat dovadă Dumnezeu față de oameni când l-a trimis pe fiul său Iisus. Cadourile ne reamintesc că Iisus Hristos a fost un dar dat omenirii de către Dumnezeu. Obiceiul darurilor de Crăciun se pare că provine din exemplu celor trei magi care au urmat steaua pentru a i se închina lui Hristos. Ei i-ai oferit lui Iisus, ca unui împărat: aur, smirna și tămâie.
CĂRȚILE POȘTALE DE CRĂCIUN
Au reprezentat mai întâi o idee germană dezvoltata magistral de englezi. Dacă britanicii numesc “Felicitări victoriene” acele cartoane colorate cu imagini și înscrisuri, înaintașele celor moderne, germanii nu uită să amintească faptul că de la Güttenberg, deci din secolul XV, au inventat obiceiul de a dărui celor apropiați ceea ce se numea “Andachtsbilder”: un carton cu imaginea unei case (simbolul gospodarului care se remarca iarna) pe care era scris de mână sau de tipar (stil caligrafiat) “Un an nou bun si binecuvântat!” Tot în Germania a apărut, probabil în același veac XV, și imaginea lui Iisus ținând în mână un sul de pergament pe care se afla aceeași urare. Cel care a regularizat această inițiativă și i-a dat un caracter religios pregnant a fost preotul englez Robert Raikes.
Anul 1843 este anul în care prima astfel de felicitare a trecut pe la poștă. Prima carte poștală de Crăciun autentică este atribuită lui Sir Henry Cole. Director al muzeului londonez “Victoria și Albert”, acesta a comandat unui artist, pe nume John Calcott, crearea unei ilustrații care urma să servească drept carte poștală. Această primă felicitare consta din trei desene, cel din centru înfățișând o familie bucurându-se de festivitățile Crăciunului. Mesajul care însoțea ilustrația spunea “A Merry Christmas and a Happy New Year to You”.
CEI TREI MAGI
Cei trei magi de la Răsărit au călătorit pentru a-L vedea și pentru a I se închina lui Iisus, regele iudeilor. Călăuziți de steaua de pe cer, aceștia i-au adus Fiului cadouri: aur, smirnă și tămâie. Colindul care reprezintă cel mai bine povestea celor trei magi este „Steaua sus răsare ”.
COLINDELE DE CRĂCIUN
În feerica seară de Crăciun sunt emoționante colindele care vestesc nașterea lui Iisus cel trimis de Dumnezeu să mântuiască oamenii de păcate, ură, invidie. Colindătorii merg cu colindul din casă în casă, înfruntă gerul, zăpada, cântă cu veselie, cu însuflețire și primesc cu bucurie daruri, colaci, nuci, mere.
CIORAPII SAU ȘOSETELE DE CRĂCIUN
Obiceiul ciorapilor de Crăciun provine dintr-o legendă despre un nobil care și-a risipit necugetat averea, lăsându-și fetele fără zestre. Sfântul Nicolae a auzit despre aceasta situație și a venit pe ascuns la locuința fetelor. El a aruncat trei pungi cu monede de aur prin hornul casei, care au căzut în ciorapii fetelor, atarnați pentru a se usca deasupra șemineului.
CLOPOȚEII DE CRĂCIUN
Clopoțeii anunță nașterea lui Iisus (inclusiv în colinde) și de asemenea faptul ca oițele rătăcite sunt găsite după sunetul clopoțelului ce-l poartă la gât. Sunetul clopoțelului ar trebui să-i amintească omului că trebuie să se întoarcă in turma din care s-a rătăcit. Clopoțelul înseamnă călăuzire și regăsire, el înseamnă întoarcere și ne amintește că fiecare în parte are o valoare neasemuită în ochii lui Dumnezeu.
CORONIȚELE DE CRĂCIUN
Cununile de Crăciun semnifică dragostea nemărginită a lui Dumnezeu față de oameni, caracterul etern al dragostei. Forma circulară a acestora este asemeni iubirii, nu încetează niciodată, nu se sfârșește, nu contenește. Într-una din tradițiile de Crăciun occidentale, sunt amplasate patru lumanari pe o astfel de coroană, fiecare lumânare fiind aprinsă în fiecare duminică dinaintea Crăciunului, ca o anticipare a sosirii lui Hristos.
BASTONAȘUL ȘI BASTONUL-ACADEA reprezinta toiagul de care se folosește Păstorul pentru a-și aduce înapoi în staul oile rătăcite. Bastonașul reprezintă mâna întinsă spre frații noștri de Crăciun - mâna ce le vine în ajutor. Bastonașul simbolizează faptul că fiecare în parte este păzitorul fratelui său. Culorile roșu și alb îmbinate în spirală la bastoanele tradiționale de Crăciun simbolizează fraternitatea oamenilor întru credința creștină, culoarea alba a acestuia exprimând natura pura și lipsită de păcate a lui Iisus iar culoarea roșie semnifică sângele vărsat de Iisus pentru omenire. Atunci cand are curba în partea de sus, bastonul de Crăciun arată asemenea toiagului unei păstor întrucât Iisus este păstorul oamenilor. Când este întoarsă cu 180 de grade, ea reproduce litera J, inițiala numelui Iisus în limba engleză (Jesus).
COZONACUL DE CRĂCIUN
Grâul, în toate formele pe care le poate lua trebuie sărbătorit, spiritul său poate fi considerat o cale indirectă către fericirea terestră. Cozonacul este de fapt un elogiu sofisticat adus grâului. Cozonacul mai reprezintă și o expresie a lui Iisus, “pâinea vieții”.
CULORILE CRĂCIUNULUI
Culoarea roșie este prima culoare a Crăciunului. Creștinii care au folosit-o pentru prima dată au ales-o ca să le amintească de sângele Mântuitorului, sânge care s-a vărsat pentru toți oamenii, atunci când Hristos Și-a dat viața pentru noi, astfel ca fiecare să putem avea parte de darul oferit nouă de Dumnezeu - viața eternă. Roșul este o culoare plină, intensă, vie. Este cea mai măreață dintre toate culorile. Ea simbolizează darul lui Dumnezeu pentru noi. Culoarea verde simbolizează speranța veșnică a omenirii. Verdele este culoarea tinereții, a speranței neînvinse, culoarea promițătoare de belșug a naturii dar și viața eterna întru Hristos. Culoarea aurie este o expresie a regalității lui Iisus.
POINSETTIA SAU FLOAREA CRĂCIUNULUI
Floarea Poinsettia era folosită în secolul XVII pentru sărbătorirea Crăciunului de către călugării franciscani mexicani. Aceasta plantă a fost numită dupa ambasadorul SUA în Mexic, Joel R. Poinsett, care a adus pentru întâia oară aceasta floare în America, în anul 1828. Există multe legende ale Florii Crăciunului și toate asociază această floare cu credința, puritatea, bunătatea și încrederea în oameni. Una dintre legende ne spune că o fată săracă, neavând ce dar sa ducă la biserică pentru slujba de Crăciun, și convinsă fiind că orice dar oferit din inimă este bine primit de Dumnezeu, a cules de pe marginea drumului câteva plante verzi. În biserică, acestea s-au colorat în roșu aprins, cu frunzele în forma de stea, iar acest miracol de Crăciun a făcut ca planta să rămână cunoscută sub denumirea de Floarea sau Steaua Crăciunului. O legendă mexicană povestește despre un băiat amărât din cauza faptului că nu avea nici un dar pentru copilul Iisus din scena nativitatii. El a adunat crenguțe verzi și le-a așezat sub forma unei flori asemănătoare cu o stea.
IESLEA
Ieslea reprezintă locul de naștere al Mântuitorului Iisus Hristos. Potrivit tradiției, prima iesle a fost realizată încă din anul 1223, la Greppio, de catre Sfantul Francisc.
ÎNGERII
Îngerii sunt vestitorii nașterii lui Hristos, sunt spiritele bune, care umplu văzduhul de cântec și inimile oamenilor cu bucurie, speranță și iubire.
LUMÂNĂRILE
Lumânările sunt un simbol al luminii Mântuitorului cuprinzând întregul pământ și o expresie a recunoștinței oamenilor față de Steaua de la Bethleem. Luminița ei firavă este ca o oglindire a sclipirii stelelor în noapte. Lumânarea asociază materia și spiritul. Ceara care arde și se distruge și flacara care se înalță exprimă, din punct de vedere creștin, dubla natura a lui Iisus Hristos: umană și divina6. Asociate rugaciunii, lumînările însoțesc, prin mișcarea verticală a flăcării, ascensiunea solicitării sau a dorinței formulate. Flacara concentrează toate energiile, ea este sufletul focului. Lumânarea aprinsă este un simbol al luminii, al vieții și spiritualității, dar are o importanță particulară în creștinism unde simbolizează Lumina Divina a lui Hristos și însăși credința.
PANGLICILE
Panglicile care leagă darurile de Crăciun semnifică faptul că și oamenii ar trebui sa fie legați intre ei prin bunăvoință. Bunăvoința între oameni, acesta este mesajul panglicii.
SCENA NAȘTERII MÂNTUITORULUI
În scena nașterii Mântuitorului apare Fecioara Maria, cu mantia albastra a purității, aplecată în adorație asupra copilului Iisus, în timp ce un bou (dupa Isaia, si-ar cunoaste Stapanul și îl încălzește prin respirația sa) și un măgar (care cunoaște ieslele Stăpânului) îl privesc. În stânga lui Iisus Hristos se văd Iosif și Magii. Îngerii cerești și cei căzuți se iau de mână în semn de împăcare, în timp ce trei îngeri citesc pe acoperișul staulului din Cartea Sfânta. Deasupra se află un cerc de îngeri dansănd care învârt trei coroane, semnificând atât Sfânta Treime, cât și ciclul nașterii, vieții și morții. Ramuri de măslin abundă, ca semn al împăcării omului cu Dumnezeu, al păcii și al Copacului Cunoașterii.
STEAUA
Steaua din vârful bradului este identificată cu steaua de la Bethleem, urmată de cei trei înțelepți în căutarea copilului Iisus. Steaua a fost semnul ceresc al unei promisiuni făcute cu veacuri în urmă. Dumnezeu promisese un Mântuitor, un Salvator pentru lumea căzută, și unul dintre semnele împlinirii acelei promisiuni era măreața Stea de la Răsărit. Steaua din vârful bradului sau din fereastră ne reamintește acum de dragostea lui Dumnezeu pentru omenire și de împlinirea acelei promisiuni făcute de Dumnezeu. Totodată, steaua reprezintă speranța omenirii dedicate credinței în Hristos.
SURSA-http://www.universdecopil.ro/simbolurile-si...
***
Sarbatori minunate va doresc, cu intelepciune si sanatate!
Cu drag,
Irina